Din ce este alcătuit portul tradițional românesc?

Probabil că te-ai întrebat cel puțin o dată, poate când ai văzut artiști de muzică populară la televizor sau când ai urmărit colindătorii în timpul sărbătorilor, din ce este alcătuit portul tradițional românesc. Răspunsul nu este unul simplu. Costumele noastre populare sunt variate și complexe. Clasificate în funcție de regiunile geografice, se împart în peste 100 de tipuri, organizate simplificat în șapte regiuni folclorice:

• Transilvania,

• Câmpiile de Vest,

• Banat,

• Valahia,

• Dunărea Inferioară,

• Moldova,

• românii din Peninsula Balcanică.

Haide să vedem, pe scurt, din ce se compune portul românesc autentic și de ce sunt importante anumite aspecte ale acestuia.

Piesele de bază ale costumului popular românesc

Costumul tradițional românesc este format dintr-o serie de elemente distinctive, care variază între regiuni în ce privește croiul, culorile și broderiile.

Pentru femei, costumul include cămașa, care poate fi dreaptă, purtată direct pe corp, sau ia, o cămașă încrețită la gât, pe care o găsești și în cel mai apreciat magazin românesc din UK. Cămașa este legată la mijloc cu un brâu și se completează cu piese precum catrințe, șorțuri sau vâlnice care acoperă poalele cămășii. Toate aceste elemente sunt croite în forme dreptunghiulare, mai largi sau mai înguste, și sunt purtate de la talie în jos.

La acestea se adaugă opincile, maramele (șaluri), ștergarele (prosoape decorative care pot face parte din costumul tradițional al femeilor), ciorapii de lână, obielele (părți din încălțăminte) și podoabele.

Pentru bărbați, costumul este format din cămașă (piesă de bază atât în costumul bărbătesc, cât și în cel femeiesc), cioareci (pantaloni țărănești din pănură albă și groasă de dimie) și ițari (pantaloni țărănești lungi, din bumbac sau lână, strâmți și încrețiți pe picior).

Iarna, costumul popular era completat cu sarica, pieptar, suman și căciula sau cușma din lână.

Materiale, culori, broderii

Culoarea de fundal a celor mai multe costume populare românești este albul, perfect pentru broderii și alte detalii.

Materialele de bază includ inul, cânepa, bumbacul și lâna. Pentru broderii se folosesc arniciul sau firul mouline, mătasea nerăsucită și ibrişimul (fir de mătase răsucit), bumbăcelul, firul răsucit din bumbac pieptănat, mătasea vegetală, lânica, beteala şi firele aurii sau argintii.

Firele sunt vopsite cu pigmenți vegetali în culori precum roşu, violet, galben, portocaliu, verde, negru, mai rar albastru, alb, brun. Tehnic, broderiile sunt realizate prin câteva puncte de bază (punctul în urma acului, punctul înaintea acului, tighelul, cruciuliţa, punctul la un fir), dar și prin puncte specifice anumitor zone, precum ciocănelele de Sibiu sau butucul de Buzău.

Motivele decorative ale portului românesc au origini străvechi, fiind legate de simboluri precum fertilitatea și soarele. Printre cele mai comune motive se numără rombul, cercul, zig-zagul și steaua, care apar în multe culturi. Zig-zagurile și meandrele sunt frecvent întâlnite, la fel ca și simbolurile animale, cum ar fi coarnele berbecului sau păsările. Motivele vegetale, precum flori și frunze, sunt de asemenea comune.

Aceste combinații de motive geometrice și naturale creează un efect vizual echilibrat, care subliniază atât designul costumului, cât și formele corpului.

Podoabe tradiționale

Podoabele costumului popular românesc sunt bijuterii elaborate, adesea din aur și argint, care reflectă statutul social al purtătorului.

Salbele din monede, cum ar fi ghiordanul sau salba de mahmudele din sudul țării, erau simboluri ale bunăstării. Fetele și femeile din zonele prospere purtau podoabe scumpe precum conciul din bani, așezat pe cap, sau zgărdanele, care erau coliere din mărgele colorate.

În Bucovina și Maramureș, femeile adăugau lătițare din mărgele colorate la gât, evidențiind tradiția și măiestria locală. Aceste bijuterii erau nu doar accesorii, ci și simboluri importante ale statutului social și economiei.

Nu uita că pe 24 iunie, de Sânziene, sărbătorim cu mândrie ia românească și întreaga tradiție care o înconjoară. Integrează și tu cu mândrie elemente ale portului tradițional în viața de zi cu zi, pentru a păstra vie legătura cu rădăcinile noastre și a împărtăși frumusețea tradițiilor cu cei din jur!

Bibliografie:

Bâtcă, M. (2006). Costumul popular românesc (Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale).